Gheorghe Ţiţeica
4/17 octombrie 1873 – 5 februarie 1939
Gheorghe Țițeica (născut la
4/17 octombrie 1873, la Drobeta Turnu-Severin – decedat la 5 februarie 1939, la
București) a fost un matematician și pedagog român, profesor la Universitatea
din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei
Române și al mai multor academii străine, doctor honoris causa al
Universității din Varșovia.
Fost student al profesorului francez Gaston Darboux, Gheorghe
Țițeica s-a ocupat în special cu studiul rețelelor din spațiul cu n
dimensiuni, definite printr-o ecuație a
lui Laplace. Este creator al unor
capitole din geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi
clase de suprafețe, curbe și rețele care îi poartă numele. Prin numeroasele
lucrări de matematică elementară și de popularizare a științei, pe care le-a
publicat de-a lungul întregii sale vieți, a contribuit la ridicarea nivelului învățământului
matematic din România.
Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu și V.
Cristescu, a înființat revista „Gazeta
matematică”, iar cu G.G. Longinescu
publicația „Natura pentru răspândirea
științelor”. Cu D. Pompeiu a
editat revista „Mathematica”.
Este tatăl fizicianului Șerban Ţiţeica.
- Geometria diferențială proiectivă a rețelelor, 1924
- Introducere în geometria diferențială proiectivă a curbelor, 1931
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.