Mirbeau, Octave (1848 – 1917)

Octave Mirbeau

1848 – 1917

 

Wikipedia: Octave Mirbeau

 

   Octave Mirbeau (născut în 1848 – decedat în 1917), jurnalist, pamfletar, critic de artă, romancier și autor dramatic francez, este una dintre figurile cele mai originale din literatura perioadei „Belle Époque”.

 

Viața și activitatea literară

 

Tinerețea

 

   După o tinerețe petrecută într-un târg din Perche unde se sufoca, Rémalard, și studii secundare mediocre la colegiul iezuit de la Vannes, se vede condamnat, cu sufletul mortificat, să se dedice notariatului în sat, când, doi ani după experiența traumatizantă a războiului din 1870, răspunde la apelul fascinantului conducător bonapartist Dugué de la Fauconnerie, care îl angajează ca secretar particular, îl ia la Paris și îl introduce în L’Ordre de Paris.

   Acesta este începutul unei lungi perioade de proletariat al peniței, care îi va lăsa un puternic sentiment de vinovăție: rând pe rând, sau paralel, face pe «servitorul» (ca si secretar particular), «face trotuarul» (ca şi ziarist plătit al ziarului L’Ordre bonapartist, și al ziarului Le Gaulois monarhist), și pe «negrul» (scrie o duzină de volume, romane și nuvele, pentru diverși angajatori).

Lovinescu, Horia (28 august 1917 - 16 septembrie 1983)

Horia Lovinescu

28 august 1917 – 16 septembrie 1983

Wikipedia: Horia Lovinescu

Horia Lovinescu (născut la 28 august 1917, la Fălticeni – decedat la 16 septembrie 1983, la București) a fost un dramaturg român contemporan, recunoscut pentru piesele sale de teatru de idei.

Este nepotul de frate al criticului Eugen Lovinescu.

Dramaturgul a fost fiul mai mare al lui Octav Lovinescu, avocat, și al Anei Cetățeanu.

Tatăl, Octav, fratele criticului literar Eugen Lovinescu, se trăgea din comuna Rădășeni, iar mama din localitatea Subcetate, având în ascendență pe Ion Budai-Deleanu.

Scriitorul a mai avut doi fraţi: Octav, avocat (1913-1945), și Vasile, filosof. Horia Lovinescu face parte, așadar, dintr-o familie celebră familia Lovinescu care a dat literelor noastre mai mulți scriitori, între care și Anton Holban, văr (1902-1937), Monica Lovinescu, vară, și Alexandrina Lovinescu, vară.

A fost timp de două decenii directorul teatrului Nottara din București...

Romains, Jules - Farigoule, Louis Henri Jean (26 august 1885 - 14 august 1972)

Jules Romains

Louis Henri Jean Farigoule

26 august 1885 – 14 august 1972

Wikipedia: Jules Romains

Louis Henri Jean Farigoule (cunoscut sub pseudonimul Jules Romains) (născut la 26 august 1885 – decedat la 14 august 1972) a fost poet, prozator, dramaturg francez, fondator și reprezentant principal al doctrinei unanimismului.

Opera

Poezie

• 1908: Viața unanimă („La vie unanime");
• 1916: Europa („Europe");
• 1917: Cele patru anotimpuri („Les Quatre Saisons");
• 1920: Călătoria amanților („Le voyage des amants");
• 1909: Prima carte de rugăciuni („Premier livre de prières");
• 1910: Poemul metropolitanului. Manual de zeificare. O ființă în mișcare („Le poème du métropolitain. Manuel de déification. Un être en marche");
• 1924: Oda genoveză („Ode génoise");
• 1937: Omul alb („L'homme blanc");
• 1945: Pietre ridicate („Pierres levées");
• 1948: Antologie lirică („Choix de poèmes");
• 1957: Case („Maisons")...

Everac, Paul - Petre Constantinescu (23 august 1924 - 18 octombrie 2011)

Paul Everac

(Petre Constantinescu)

23 august 1924 – 18 octombrie 2011

Wikipedia: Paul Everac

Paul Everac (născut la 23 august 1924, la București – decedat la 18 octombrie 2011, la București) a fost un dramaturg contemporan extrem de prolific, pe adevăratul său nume Petre Constantinescu. Clasele primare și liceul le-a făcut la Arad unde părinții săi erau profesori secundari. A urmat apoi Facultatea de Drept din București, fiind în același timp angajat la ziarul „Curentul”, iar mai apoi meditator.

Biografie

În 1948 scrie prima sa operă literară, poemul dramatic „Robinson”, o căutare patetică de Dumnezeu. Urmează în interval de câțiva ani alte zece piese, în general reinterpretări și parafraze de mituri cunoscute ca Oedip, Ifigenia, Ioan Botezătorul, Noe, sau evenimente ca Revoluția Franceză abordată dintr-un alt unghi, comentarii la Iuliu Cezar, etc. În acest timp funcționează în diferite locuri și ipostaze ca muncitor agricol, cantaragiu de sfeclă, contabil, director de Casă de Economii, muzeograf, mai târziu jurisconsult și apoi șef de protocol la Marea Adunare Națională. Se însoară în 1951 cu o fată din județul Arad, fiică de învățător, cu care are un băiat și o fiică, iar de pe urma lor trei nepoți...