Strauss, Richard (11 iunie 1864 - 8 septembrie 1949)

Richard Strauss

(11 iunie 1864 - 8 septembrie 1949)

Wikipedia: Richard Strauss

Richard Strauss (născut la 11 iunie 1864, la München – decedat la 8 septembrie 1949, la Garmisch-Partenkirchen) a fost compozitor și dirijor german, strălucit reprezentant al muzicii cu program. I-a urmat ca dirijor lui Hans von Büllow la conducerea orchestrei din Meiningen. A dirijat la operele din Berlin, München, Viena.

Creații

Poeme simfonice

·      Don Juan

·      Moarte și transfigurație

·      Till Eulenspiegel

·      Don Quichotte

·      Așa grăit-a Zarathustra

·      viață de erou

Simfonii

·      Simfonia Alpilor

·      Simfonia Domestică

Opere

A compus 14 opere, printre care se pot menționa:

·      Salomeea

·      Cavalerul rozelor

·      Electra

·      Ariadna pe Naxos

·      Femeia fără umbră

·      Arabela

Balete

·      Legenda lui Iosif

·      Frișca

Richard Strauss, 11 iunie

Artline.ro: Richard Strauss, 11 iunie

11 iunie - s-a născut, în 1864, Richard Strauss.

În aceeaşi maniera în care Bach marca apogeul şi finalul erei barocului, Richard Strauss era ultimul mare romantic, încheind, prin opera sa, istoria unui stil. La fel ca si contemporanul său Gustav Mahler, Strauss a păşit pe urmele unor compozitori precum Richard Wagner, preluând ca forma de expresie muzicală compozițiile ample, care trebuiau interpretate de orchestre enorme. Strauss a fost o adevărată celebritate a vremii, în dubla sa calitate, de compozitor şi dirijor.

Născut la München, Strauss a demonstrat, aidoma altor mari compozitori, un talent precoce pentru muzică. Tatăl său, Franz Strauss, era la rândul său, apropiat în muzică, fiind unul dintre cei mai importanţi instrumentiști ai oraşului. Talentul micului Richard a fost remarcat şi încurajat de nimeni altul decât Hans von Bulow (primul soţ al fiicei lui Liszt, Cosima, care se va căsători mai târziu cu Wagner).

Primele sale compoziții, marcate de influenţa lui Berlioz şi Brahms, erau clasice, dar în scurt timp Strauss a început să compună în stilul mai liber, romantic, consacrat de Liszt şi Wagner. Până să împlinească 30 de ani, Strauss se dovedise un compozitor prolific. După o perioadă în care a scris compoziții mai mici, dar primite cu entuziasm de public, Strauss s-a decis să abordeze un nou gen, mult mai dificil - opera. În paralel s-a decis să se dedice muzicii şi ca dirijor, post pe care l-a ocupat timp de 12 ani în cadrul Filarmonicii din Berlin. Din păcate perioada în care a lucrat ca dirijor l-a consumat atât de intens încât a găsit prea puţin timp pentru a compune. Abia mult mai târziu va mai trece printr-o noua etapa de creativitate maximă, care a dat naştere unui şir de opere mature, deşi marcate de o nostalgie a clasicismului tinereţii. Părea că Richard Strauss este un compozitor care lucra „în salturi", căruia îi trebuia foarte mult timp pentru a se pregăti, pentru a acumula inspiraţie şi a-i da o formă.

Comparându-l cu Wagner, a cărui viaţă personală a fost marcată de nenumărate scandaluri, viaţa de familie a lui Strauss a fost destul de normală, chiar monotonă, plicticoasă. Dominat de soţia sa, care îi dădea doar  sume modeste din averea considerabilă pe care o adunase prin compozițiile sale, Strauss părea o adevărată victimă domestică. Cu toate acestea, refugiindu-se în muzică, a reuşit să creeze opere controversate şi îndrăzneţe, precum „Salome" care prin scandalul stârnit i-a crescut într-un fel şi celebritatea.

Uneori Strauss părea că este mai motivat de faimă decât de pasiunea pentru artă, sau cel puţin aşa îi reproșau adversarii, nu puţini la număr, pentru că Strauss avea o personalitate extrem de puternică, marcata de o aroganță care îi exaspera chiar şi pe prietenii săi.

În „Ein Heldenleben" („Viaţa unui erou”) compozitorul se prezintă pe sine ca marele erou, care luptă împotriva tuturor pentru că ştie că va învinge. Dar Strauss a fost criticat, mai ales pentru faptul că nu avea nici un fel de scrupule, profitând de orice situaţie. Aşa s-a întâmplat şi în timpul celui de al doilea război mondial, când compozitorul nu a ezitat să accepte un post de dirijor, după ce titularul, evreu de origine, fusese îndepărtat de naziști. Dar Strauss a încercat mai târziu să îşi răscumpere greşeala lucrând împreunǎ cu Stefan Zweig, ceea ce i-a adus antipatia naziştilor, care l-au concediat şi l-au lăsat să rămână în Germania, ca un cetăţean tolerat. Strauss a murit pe 8 septembrie 1949.