Pieter Bruegel cel Bătrân
1525 - 18 septembrie 1569
Pieter Bruegel cel
Bătrân (născut în 1525, la Kempen – decedat la 18 septembrie 1569, la
Bruxelles), numit și Bruegel al
Țăranilor, este cel mai de seamă pictor flamand al secolului al XVI-lea.
Grație originalității și unicității operei sale, ocupă un loc excepțional în
istoria picturii. Artistul renunță la tradițiile și tiparele Renașterii, dar profită la maximum de
experiențele predecesorilor săi flamanzi și italieni pentru a-și dezvolta
propriul stil...
Pieter Bruegel cel
Bătrân s-a născut cândva între anii 1525 și 1530 în regiunea Kempen, în
apropierea graniței de astăzi dintre Olanda și Belgia. A plecat de tânăr la
Antwerpen, pe atunci cel mai important port din această parte a Europei. Își
face ucenicia la Pieter Coecke van Aalst,
pictorul curții lui Carol Quintul.
Tânărul Bruegel acumulează totodată
solide cunoștințe umaniste, îi citește pe autorii antici, dar și pe Erasmus din Rotterdam și pe François Rabelais. În anul 1551 este
acceptat ca maestru în „Breasla Sfântului
Luca". Lucrează împreună cu pictorii Hieronymus Cock și Peeter
Balten și participă la activitatea celebrei „Camera retoricienilor” din Antwerpen, un fel de club al
scriitorilor care avea relații cu breasla locală a pictorilor.
Călătoria în
Italia
În anul 1552 Bruegel
pornește într-o călătorie în Italia, care avea să dureze doi ani. Vizitează
Roma și Napoli, realizând un mare număr de desene, care vor stârni admirația
prietenilor artistului. Întors la Antwerpen, își mută preocupările în cu totul
altă direcție: începe să studieze obiceiurile locale, frecventează cârciumile
flamande și ia parte la petreceri populare. Lumea țăranilor, cel mai puțin
atinsă de convențiile impuse de comportament și etichetă, devine pentru Bruegel
sursa principală de inspirație. Adesea, îmbrăcat în straie țărănești, dându-se
drept o rudă sau sătean, ia parte la petrecerile lumii satului, unde observă
atent și face nenumărate schițe.
„Tinerele fete stau aici în compania flăcăilor... Niciun
argument rațional, nicio decizie solidă nu ar putea ține piept acelui ritm,
acelei muzici, acelor glasuri tandre de femei. La semnalul capelmaistrului
dansul se sfârșește, însă numai atunci cînd dansatoarea primește un sărut"
(Erasmus din Rotterdam).
În anul 1557 execută pentru atelierul lui Hieronymus Cock o serie de desene
consacrate celor șapte păcate capitale, care obțin un mare succes. Editorul
comandă imediat o nouă serie dedicată celor șapte virtuți. Dar artistul dorește
să facă și dovada talentului său de pictor. Începe realizarea unor proiecte mai
mari, precum Proverbele (1559) și Jocuri de copii (1560).
Plecarea la
Bruxelles
Din cauza tulburărilor politice care cutremură Olanda
acelor vremuri, Bruegel se mută în
anul 1563 la Bruxelles, unde are loc căsătoria cu Marieke Coecke. Primul fiu, Pieter,
cel ce va deveni pictorul Pieter Bruegel
cel Tânăr, vede lumina zilei în anul 1564. Din acel moment, Bruegel începe să creeze cea mai mare
parte a operei sale, cele mai importante tablouri fiind realizate în răstimp de
mai puțin de șase ani.
Moartea
Pictorul moare la Bruxelles pe 18 septembrie 1569.
Deoarece Inchiziția teroriza întreaga Flandră, artistul, aflat pe patul de
moarte, arde câteva dintre cele mai compromițătoare pânze, pentru a-și proteja
familia. Va fi înmormântat în naosul din dreapta al bisericii Notre-Dame de la
Chapelle din Bruxelles.
Trăsături
Arta lui Bruegel
este atemporală și în același timp inseparabil legată de epoca sa, perioadă de
înflorire a culturii umaniste și de mari transformări religioase, politice și
intelectuale, în care se răspândesc cu repeziciune ideile Reformei protestante.
Călătoria în Italia a avut o importanță decisivă pentru dezvoltarea lui Bruegel ca pictor. Influențele artei
italiene erau, de altfel, evidente în pictura flamandă din acea vreme. El
realizează însă o cotitură fundamentală: arta, care pentru creatorii
renascentiști reprezintă o reflectare a celor mai de preț calități omenești, se
transformă – în cazul lui – într-un instrument de descriere a vieții de fiecare
zi, de creare a unor imagini care oglindesc obiceiurile epocii, satirice,
sarcastice și în același timp frumoase.
„Dinastia“ Bruegel
Pieter Bruegel cel
Bătrân a fost inițiatorul unei adevărate dinastii de pictori. Pieter Bruegel cel Tânăr (1564-1638),
fiul său cel mai mare, lucrează la Antwerpen începând din anul 1585; este un
copiator talentat al tatălui său. Fratele lui, Jan Bruegel (1568-1625), pictează la început flori, dar după o
călătorie întreprinsă în Italia devine un peisagist original, cu o sugestivă
paletă cromatică. Și fiul lui Jan, Jan Bruegel cel Tânăr (1601-1678), va
deveni la rândul lui pictor, la fel ca și cei doi fii ai acestuia, Abraham și Jan Baptista.
Lucrări
·
Parabola semănătorului (1557)
·
Proverbele (1559)
·
Lupta dintre carnaval și post (1559)
·
Jocuri de copii (1560)
·
Triumful morții (1562)
·
Turnul Babel (1563)
·
Calvarul (1564)
·
Adorația Magilor (1564)
·
Pictorul și clienta (1565)
·
Uciderea pruncilor (1565)[2]
·
Țara trândavilor (1567)
·
Misantropul (1568)
·
Parabola orbilor (1568)
·
Nuntă țărănească (1568)
·
Dans țărănesc (1568)
·
Schilozii (1568)
·
Cerșetorii (1568)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.