Michael Faraday
22 septembrie 1791-25 august 1867
Michael Faraday (născut la 22 septembrie
1791 – decedat la 25 august 1867) a fost un fizician și chimist englez. A fost
asistent lui Sir Humphry Davy.
Descoperiri
În fizică face cercetări importante privind cunoașterea
electromagnetismului și dezvoltarea aplicațiilor acestuia.
Își propune producerea curentului electric cu ajutorul
magnetismului, experiențe pe care le începe în anul 1821, terminându-le cu
succes în anul 1831. Experiențele lui completează cercetările fizicianului și
matematicianului francez André Marie
Ampère referitoare la forțele electromagnetice, reușind rotirea unui
circuit parcurs de un curent electric într-un câmp magnetic. Practic descoperă
principiul de funcționare a motorului electric cu magneți permanenți.
În anul 1831 descoperă inducția electromagnetică, reușind
să realizeze conversia electromecanică a energiei și să enunțe Legea inducției electromagnetice.
Faraday arată
după o serie de experimentări că electricitatea se obține prin inducție, prin
frecare, pe cale chimică sau termoelectrică...
A propus reprezentarea câmpului magnetic prin linii de
forță (sau linii de câmp) și arată că acțiunile electrice și magnetice se
transmit din aproape în aproape, cu viteză finită. Combate astfel concepția
mecanicistă conform căreia aceste acțiuni se transmit la distanță instantaneu
cu viteză infinită, independent de mediu, după modelul mecanic al forțelor de
gravitație.
Faraday arată
că noțiunile de câmp electric și câmp magnetic pe care le-a introdus ca forme
de existență a materiei, stau la baza interpretării materialiste a fenomenelor electromagnetismului.
Au fost dezvoltate de James Clerk Maxwell,
cunoscute ca ecuațiile lui Maxwell.
Primele cercetări în domeniul chimiei, duce la
descoperirea benzenului în gudronul din huilă, cu ajutorul unui aparat conceput
de el. Era un aparat prin compresie și răcire, cu care a putut să lichefieze
aproape toate gazele cunoscute în acel timp. În 1833 enunță legea electrolizei,
lege ce stă la baza electrochimiei. Tot el, Faraday, este cel ce introduce termenii de ion, catod, anod, anion,
cation, echivalent electrochimic. De asemeni studiind proprietățile magnetice
ale substanțelor, introduce termenii de diamagnetism și paramagnetism.
A elaborat teoria electrizării prin influență și
principiul ecranului electrostatic (sau cușca lui Faraday), enunțând astfel legea conservării
sarcinii electrice (1843). Mai târziu, în 1846, arată că energia electrostatică
este localizată în dielectrici.
Ultimele sale cercetări arată acțiunea câmpului electric
asupra luminii polarizate sau efectul de polarizare rotatorie a luminii în câmp
magnetic.
Ca prețuire a cercetărilor sale și a contribuției sale în
fizică, denumirea unității de capacitate se numește „Farad",
iar numărul care exprimă cantitatea de electricitate necesară depunerii prin
electroliză a unui atom-gram dintr-un element – „constanta
lui Faraday".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.